10 aprilie 2016

Întâlnirea membrilor CCRBC cu dr. Annalisa Volpone, fondator și coordonator al CEMS (Centre for European Modernism Studies) și cu membrii rețelei CEMS din Facultatea de Litere

Au fost prezentate, în cadrul unei întâlniri informale, statutul și obiectivele CEMS și au fost discutate proiecte de colaborări viitoare.

Modernism(s)-A Network of Alternatives

Un număr proiectat din revista Transylvanian Review (septembrie 2016) aflat în pregătire, prima colectie cu contribuțiile științifice ale membrilor CEMS din UBB, vine în întâmpinarea primei Conferințe a CEMS din dec. 2016 , organizate la Universitatea din Perugia.

Tematica pe care grupajul de studii o acoperă, se circumscrie cercetării contemporane în domeniul culturii și evoluției societale, direcții reflectate în știința literaturii și artei prin care moștenirea modernismului veacului al XX-lea este considerată (sub formele de manifestare actuală) drept o rețea construită din variante alternative ale diverselor sale fațete. Aceste variante se exprimă, printre altele, în relația complexă cu tradiția, cu realismul (ca formă de reprezentare în artă) și realitatea cotidiană, cu formele de reprezentare/expresie, și cultura de masă. Abordarea complexă a fenomenului (global) de sorginte europeană care a fost Modernismul își apropriază analiza și înțelegerea adecvată a formelor sale de manifestare, Modern(ismele). De aceea, studiul și analiza contextelor socio-culturale și istorico-politice care au contribuit la conturarea unui anume modernism, specific-contextual, în specificitatea, autenticitatea și unicitatea sa care se raportează la spectrul larg al modernismelor europene și non-europene în literaturile și culturile respective a generat, la începutul mileniului trei, o foarte importanta dezbatere transversală (comparată) și interculturală în câmpul literaturilor naționale și continentale, al studiilor culturale și a ceea ce se numește “Modernisms Studies”. În acest context, grupajul de față aduce în atenție contribuții valoroase ale cercetătorilor clujeni. Acestea îndeamnă la studierea cu o mai mare atenție a fenomenului prin elaborarea de studii autentice despre contribuția specifică a fiecărei culturi/literaturi (pe care o reprezintă prin specializare) la generarea acestui fenomen global care a cuprins, pe rând, toate spațiile culturale, începând cu Europa, la sfârșitul secolului al XIX-lea. De atunci încoace, acesta se auto-generează contextual, atribuindu-i-se diferite etichetări: de la avangarde, la modernism timpuriu, dogmatic, târziu, post-modernism, modernitate târzie, modernitate radicală, etc. prin care literaturile moderniste re-vizitează și re-scriu trecutul ca reacție la “nou” și “schimbare”, reprezentată de modernitatea fluidă a tehnologiilor digitale, o lume în care combinația paradoxală dintre predeterminare și arbitrar a fost magistral anticipată de literaturile Modern(ismelor) secolului al xx-lea, în literaturile și arta europeană și non-europeană.